Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi
un pui de vultur de abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat
acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul
acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina. Puiul de vultur
crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina:
scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i
le dadea stapanul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se
ridica mai mult de cateva zeci de centimetri. Au trecut astfel cateva luni,
timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva
decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca
el insusi este o gaina. Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si
fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca
aripile robuste…
Vulturul a inteles dintr-o data care este
adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice
sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a
ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber.
Fara indoiala, cea mai mare parte a cititorilor
cunoaste aceasta povestioara facuta celebra de Anthony de Mello. Totusi, ceea ce
este mai putin cunoscut este efectul pe care intamplarea aceasta l-a avut
asupra celorlalti locuitori ai curtii. Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de
joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe
dintre gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze
sa devina vulturi.
Incepura sa circule, la inceput aproape
clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca
fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat.
"Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante",
substineau niste gaini-profete, "schimbati credintele, si cerul va fi al
vostru".
Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu
titluri gen "Cum sa devii un vultur in 30 de zile",
"Vulturocibernetica ", "Analiza vulturactionala" ,
"Minunile zborului", "Declanseaza vulturul din tine" samd. Pentru
cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de Programare
Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se invata cum sa vizualaizezi
lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in
raport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur
nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).
Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza
(gainogramma) , care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri
diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul
Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se
intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand "Iubesc si
respect aripile mele", si anume ca iti va trece frica de inaltime
(principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur).
O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse
la cale un sistem de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de
puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand
ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se
apropria de starea de vultur. Cine frecventa un numar suficient de cursuri
putea sa devina "gainocoach certificat", si ii ajuta pe ceilalti sa
mearga mai rapind pe drumul dezvoltarii.
Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in
lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului
pe care l-ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai exaltati
si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si blocat de gandul
negativ. Mai ales, i se repeta in continuu: "Aminteste-ti de fostul nostru tovaras,
care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o
sa reusesti si tu."
Si aici nu este vorba de a lua apararea cui are mai
putine talente sau cui este mai slab, ci de a ma impotrivi unui intreg sistemul
social conceput sa produca nemultumirea permenenta, lipsa de satisfactie
propunand modele imposibil de egalat si industria adiacenta care iti vinde
"solutii" in timp ce alergi dupa aceste modele imposibile.
E acelasi mecanism prin care ti se arata cel care
a castigat un miliard la loto, si te convinge ca o sa ti se intample la fel. E
acelasi mecanism prin care ti se arata o supervedeta, si ti se spune ca daca
cumperi setul de machiaj (parfum/rochie/ cercei…) o sa fii ca ea. E mecanismul
prin care o societate care are din ce in ce mai mult devine din ce in ce mai
nesatisfacuta si nemultumita.
Eu, sincer, cred ca un vultur este un vultur, si
o gaina o gaina.Si cred ca pot exista vulturi prosti si gaini superbe, si ca o confruntare
este asolut fara sens. Si cred ca fiecare ar trebui sa isi exploateze
potentialul fara sa se confrunte cu altcineva in afara de sine, mai ales cu
modele impuse de cineva care are ca singurul scop sa iti vinda
"solutiile" lui. Bineinteles, eu primul cred ca fiecare dintre noi are potentialitati fantastice,
si nu pierd ocazia de a reaminti credinta asta, sa intre in contact cu aceste potentialitati.
Dar cand vad lumea care se chinuie sa se
conformeze la niste modele imposibile, urmand sfaturile vanzatorilor de
"american dream" (de multe ori mai confuzi decat discipolii), ma
gandesc ca poate trebuie cineva care sa atraga atentia. Si sa aminteasca ca
fiecare dintre noi e unic, ca fiecare dintre noi are atatea talente si
posibilitati incat, daca si le-ar exploata nu i-ar mai ramane timp pentru a invidia
pe altcineva. Nu urma modele, fii tu un model!
Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste
gaini s-au imbogatit, altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in
zbor, si altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia lor. Din
cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant mai mult decat
niste zeci de centrimetri…
Sursa: http://www.DaMaiDep arte.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu