Moare
cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei, urmand in fiecare zi
aceleasi traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu risca sa
construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare
cate putin cine-si face din televiziune un guru. Moare cate putin cine evita
pasiunea, cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i" in locul
unui vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa staluceasca, oftatul
sa surada si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare
cate putin cine nu pleaca atunci cand este nefericit in lucrul sau; cine nu
risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si permite
macar o data in viata sa nu asculte sfaturile "responsabile". Moare
cate putin cine nu calatoreste; cine nu citeste; cine nu asculta muzica; cine
nu cauta harul din el insusi.

Moare
cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu se lasa ajutat. Moare cate
putin cine-si petrece zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu
mai inceteaza. Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte de a-l fi
inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde
chiar daca cunoaste raspunsul. Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna
ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul fapt de a
respira. Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o fericire splendida.
Totul depinde de cum o traim... Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te
la soare. Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul. Daca va fi sa plangi,
plange de bucurie. Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale. Daca
va fi sa furi, fura o sarutare. Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica. Daca
va fi sa simti foame, simte foame de iubire. Daca va fi sa doresti sa fii
fericit, doreste-ti in fiecare zi...
de Pablo Neruda
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu