Societatea cuantică

Viziunile holistice despre lume  şi viaţă susţin că lumea şi viaţa în ansamblul lor sunt structurate dual, în două contrarii care se completează şi îşi conţin reciproc germenii. Echilibrul dinamic dintre acestea constituie armonia universului. Continua interacţiune dintre acestea generează evoluţia vieţii în ansamblu.  Acest fenomen  este cunoscut drept principiul armoniei şi complementarităţii contrariilor.

Interacţiunea şi transformările permanente ale contrariilor, conduc la dubla dedublare a acestora, cu disocierea în patru elemente arhetipale anorganice cu semnificaţie simbolică: foc, aer, apă, pământ, urmată de reintegrarea armonică a acestora, în virtutea principiului armoniei, dând naştere celui de-al cincilea element arhetipal, chintesenţa, lemnul, viaţa însăşi.

            Din interacţiunea câmpurilor fundamentale se naşte o structură denumită biocâmp, în ştiinţa apuseană şi aură, în viziunile orientale asupra lumii şi vieţii.

Armonicile superioare ale câmpurilor oscilante aflate în interacţiune formează straturi ale corpului subtil, cunoscute drept corpuri ale anatomiei subtile: fizic, eteric, emoţional, mental, cauzal, luminic şi spiritual. Religiile majore numesc suflet ceea ce corespunde noţiunii de biocâmp.

Tradiţia  populară  rusă a dezvoltat o jucărie care ilustrează structura biocâmpului:  păpuşa Matrioşca.

Conceptul a fost îmbrăţişat şi în psihologie, introdus de Carl Gustav Jung în anii 1920, prin care a definit psihologia clinica si cea culturală.  În accepţiunea sa, aspectele contrare şi complementare Anima şi Animus antrenează procesele vitale psihice în suflet. Sufletul individual este antrenat într-o relaţie cu toate celelalte suflete şi constituie sufletul colectiv, cu un inconştient colectiv (în care rezidă modele de manifestare  denumite arhetipuri) şi cu un subconştient colectiv (în care rezidă temperamentul şi caracterul unei societăţi), manifestate în conştientul colectiv al comunităţii.

Pe baza acestor premise, se obţine ipoteza că atât aura individuală a oamenilor, cât şi aura colectivă a societăţii umane sunt antrenate de aceleaşi legităţi, îndeosebi de legea dualităţii, de legea celor cinci elemente, dar şi că biosfera desfaşoară fenomene conform legilor psihologice, sociale, etologice şi economice, corespunzatoare stărilor energetice ale particulelor elementare ale materiei: atomii, nucleonii, leptonii si bosonii.

Aceste stări respectă legităţile fizicii cuantice, cu structura discretă a câmpurilor constituante ale materiei, astfel că denumirea aferentă acestor stări se pretează a fi societatea cuantică.  Aceasta ipoteză vine să  confirme principiul hermetic “cum e sus , aşa e şi jos”.

Materia densă  este  alcatuită  “discret”, adică  discontinuu şi dual, din particule elementare şi din câmpuri.

Substanţele  constau  din molecule, cele mai mici părticele care încă mai prezintă toate proprietăţile aferente substanţei.  Acestea  pot  fi  disociate  prin procedee chimice în componente numite radicali, care însă nu mai păstrează proprietăţile din care provin.

Elementele chimice , adică totalitatea materiei de o anumită  structură elementară, constau din atomi, cele mai mici particule care încă mai prezintă  toate trăsăturile elementului chimic respectiv.  Atomii  nu mai pot fi disociaţi în componente prin metode chimice, însă pot fi descompuşi prin metode fizice (electrice, magnetice, nucleare, radiante).

Atomii electrizaţi se numesc ioni, componentele elementare ale atomilor sunt nucleul şi învelişul electronic; nucleul la rândul său constă din nucleoni şi neutroni. Cu implicarea unor energii de disociere tot mai mari, aceştia se pot disocia mai departe în cuarci şi leptoni , electroni şi neutrini), apoi şi mai departe în preoni şi stringuri, unde se opreşte cunoasterea fizică actuală.

Structura atomului este studiată de fizica atomică, structura nucleului atomic este de competenţa  fizicii  nucleare, ambele capitole se încadrează în preceptele fizicii cuantice. Oamenii de ştiinţă au constatat în timp că în aceste domenii ale fizicii nu mai sunt valabile legile fizice aplicabile pentru materia densă în lumea grosieră, macroscopică, ci că sunt necesare alte legi, mai rafinate,  asociate cu o matematică mai complexă, cu un grad de abstractizare mult mai avasnsat decat matematica elementară, pragmatică şi corelată cu aplicaţiile practice numerice, geometrice şi funcţionale potrivite materiei dense. Astfel, fizica cuantică este încă un domeniu deschis, în curs de elaborare.

În consecinţă, în atom învelişul electronic are structura cuantică:  pături electronice  =  nivele energetice. În speciile de atomi , nivelele energetice  se ocupă  progresiv, de la nivele mai profunde la nivele mai elevate. Cu cât atomul este mai dezvoltat, adică aparţine unui element chimic mai complex în tabelul periodic al lui Mendeleev, cu atat mai multe nivele electornice sunt ocupate, cu nivelele energetice şi stările aferente.

Dacă acceptăm idea că obiectele lumii macroscopice constau din numere foarte mari de asemenea atomi, inclusiv fiinţele vii şi inclusiv oamenii, atunci putem accepta ipoteza firească  că şi aura umană  reflectă structura cuantică a materiei microscopice.

Ştiinţa apuseană susţine că în evoluţia umanităţii orânduirile sociale se succed în timp, într-o ordine bine determinată de evoluţia relaţiilor de proprietate asupra bunurilor  şi a produsului social:  Comuna primitivă, Societatea sclavagistă, Feudalismul, Capitalismul, Socialismul, Societatea informatică postmodernă actuală, cu tendinţe accentuate spre globalizare.

Remarcăm faptul că există o asemanare frapantă cu nivelele energetice în atom, populate intens atunci când un număr suficient  de  mare (“masa critică”) de electroni ajung în stare excitată, prin absorbţie de radiaţii şi salturi cuantice ascendente. Orbitalele aferente nivelelor energetice  inferioare ramân mai puţin populate, dar nu dispar niciodată.

Asemănător, în evoluţia societăţii umane orânduirile sociale  mai  vechi nu au fost niciodată eliminate de orânduirile  mai  noi, ci s-au integrat în acestea, fiind incluse în noua structură socială dominant succesoare şi au rămas active, deşi mai puţin populate.  Orânduirile anterioare sunt necesare  şi în noua structură socială superioară şi în consecinţă  nici nu pot fi eliminate şi nici nu trebuiesc combătute, întrucât ele se transformă şi se adaptează în mod spontan la noile condiţii.

În această situaţie, orânduirile sociale successive nu reprezintă decât faze evolutive în dezvoltarea biocâmpului colectiv al societăţii umane, cu corespondenţe intrinseci raportate la corpurile subtile individuale umane: Nivelul fizic – Comuna primitivă, Nivelul eteric – Orânduirea sclavagistă, Nivelul emoţional – Feudalismul, Manufacturile, Nivelul mental – Capitalismul industrial, Nivelul cauzal – Socialismul şi comunismul, Nivelul luminic – Societatea informaţională, Nivelul spiritual – Societatea cooperaţionala?

Prin analogie, interpretarea organizaţională  a psihologului American Abraham Maslow cunoscută drept  “piramida lui Maslow”, reprezintă imaginea organizării şi funcţionalităţii societăţii organizaţionale în percepţia individului care face parte din ea, corespunzător nivelului de orânduire aferent, cu energiile caracteristice asociate.

Structura cu cinci trepte reflectă stadiul până la care a ajuns evoluţia  omenirii  în care a trăit şi a activat Maslow, anii 1950/1960: Nevoi fiziologice, nevoi de siguranţă, nevoi de dragoste şi apartenenţă, nevoi de autorespect, nevoia de  autorealizare.

Trecerea de la un nivel de dezvoltare la altul, dintr-o orânduire  socială  la  alta, este de regulă  însoţită  de o criză sau de către un şoc, propagate în întregul sistem , în care vechile structuri şi vechile  valori  trebuiesc redefinite şi reaşezate în noua lor funcţionalitate, printr-un salt cuantic macroscopic, la nivelul conştientului colectiv.

Reprezentarea succesivă a şocurilor sociale (crizele anterioare) permit extrapolarea într-o funcţie matematică neliniară, care dezvaluie o legitate evidentă în succesiunea revoluţiilor  sociale:  perioadele între crizele majore se reduc la jumătate, cu o perioadă de înjumătăţire  similar  proceselor de radioactivitate naturală, specific  fizicii atomice.

Această ipoteză permite estimarea duratei de timp a perioadei de reaşezare a societăţii, adică conduce la idea că durata crizei financiare şi globale  va totaliza circa 11 ani.

Conform  teoriei  evolutive postulate anterior, noi încă mai fiinţăm  simultan în comuna primitivă (familia şi prietenii), dar coexistăm în acelaşi timp şi în orânduirea sclavagistă (dependenţă de domiciliu, de serviciu şi de hipermarket),  inclusă la rândul său în societatea contemporană  care încă este şi feudală (democraţia şi partidele politice),  chiar dacă societatea noastră este totodată şi capitalistă şi colonialist-imperialistă iar în continuare purtăm în sufletul colectiv al ţării : “societatea socialistă multilateral dezvoltată” (asigurările sociale şi de sănătate, administraţia publică) împreună cu germenii ideologiei comuniste (aşteptările faţă de stat). Toate orânduirile sunt prezente sub forme mascate, dar cu trăsăturile lor încă funcţionale.

Ne aflăm simultan încă în toate societăţile pe care strămoşii nostri le-au trăit de-a lungul epocilor parcurse, analog cum nivelele energetice ale atomilor excitaţi de câmpuri  externe  nu  dispar,  ci rămân la dispoziţia electronilor din invelişul electronic, pentru stările energetice cuantice corespunzatoare.

Trăirile simultane ale vremurilor apuse se manifestă adesea în atitudini şi comportamente contradictorii ale cetaţenilor, de sfidare în ansamblu a regulilor societăţii, însă de la care aşteaptă totodată gesturile salvatoare , în virtutea tradiţiilor şi obiceiurilor arhaice, preluate de la strămoşi, dar şi din experienţa traiului în oranduirea prezentă.

Cheia conduitei sociale este ţelul suprem al tuturor fiinţelor vii: nevoia de fericire. Criza prin care trecem, la fel ca toate crizele pe care le-au trăit strămoşii nostri, este mecanismul declanşator al saltului cuantic către urmatorul stadiu de evoluţie al întregii umanităţi.

Nici familia, nici comunitatea profesională, nici instituţiile administrative, nici autorităţile statului, nici societatea în ansamblu, nici biserica sau ştiinţa nu mai sunt capabile să ne garanteze şi nici să ne ofere speranţa de mântuire,  nădejdea în atingerea şi păstrarea durabilă a fericirii,  o noua treaptă care ar trebui  adaugată  în  piramida lui Maslow.

Sfidarea şi revolta civică faţă de aceste instituţii devin inutile.

În acest context este nevoie de o altă soluţie, neconvenţională, în care să ne plasăm speranţa şi înspre care să ne îndreptăm  aşteptările: sursa vieţii însăşi, capacitatea de a vieţui în conformitate cu mesajul cel mai profund al spiritualităţii  -  iubirea necondiţionată. Aspectele principale ale iubirii necondiţionate sunt recunoştinţa, compasiunea şi dăruirea.

Pornind de la simpla conştientizare şi acceptare a acestor aspecte ale lumii în care trăim, facem conştient alegerile potrivite, astfel încât să ne co-determinăm propria devenire. În loc de a aştepta pasiv să ne salveze guvernanţii sau poate extratereştrii ori chiar îngerii din cer, se recomanda adoptarea unei atitudini proactive, prin asumarea eforturilor pentru aspiraţia la fericirea proprie.

Aceste demersuri se răsfrâng nu numai asupra existenţei noastre individuale, ci şi asupra conştientului colectiv al întregii societăţi căreia îi aparţinem. Atitudinea proactivă este manifestarea iubirii autentice.

Şansele noastre sunt infime pentru a-i schimba pe ceilalţi indivizi din societatea în care trăim, persoana cea mai la îndemână pe care o putem schimba cu adevărat suntem noi înşine, astfel că în fapt noi dispunem de cheia pentru vindecarea întregii societăţi.

Noile valori redefinesc competiţia şi restabilesc armonia între contrarii, se prefigurează, astfel, caracterul cooperaţional al noii orânduiri sociale aşteptate. Cine va şti să coopereze, inclusiv cu concurenţii sau cu adversarii săi, se va adapta, va evolua şi va supravieţui.

Vă îmbrăţişez cu Tripla Acoladă Fraternă şi fie ca M:.A:.A:.U:. să ne asiste  sa facem cu bine saltul cuantic ce urmeaza sa ne ridice catre cer, sa fim capabili de iubirea frăţească ce ne va propulsa spre  cele mai înalte nivele   de constiinta  ale fiintei. 

 Sursa:   http://societateacuantica.blogspot.ro