Cuvinte pentru Prietena mea Necunoscuta

 

În casa mea din Locul Soarelui Răsare,
Am invitat oaspeții mei de onoare.
Am chemat înăuntru toți oamenii Luminii să vină,
Puțini au intrat; cei mai mulți au preferat să nu vină.




Acolo v-am poftit și pe dumneavoastră,
În singura mea odaie din casa albastră.
V-am așezat pe-un jilț meștesugit din stele,
Nu era timp acolo, nici moarte, nici durere.




Era Lumina pura crescând din Infinit
Si vorba o uitasem… De ce-am mai fi vorbit?
Curgeam pe Raul Vieții în forma cea mai pură,
Calatoria ființei, nici cai și nici trasură.





Ca legământ de suflet la ce mi-ați oferit,
Am tot întors cuvinte și le-am meșteșugit.
Si le-am pictat pe toate cu formă și culoare,
Ca să primească viața și vuiet și vigoare.








Thaora Seven
(AZ – 9/16/16)

Fericire

Soarele răsărind roşu din mare
Apa calmă ca într-un heleşteu
Un pescăruş zburȃnd departe-n zare
Umărul tău lȃngă umărul meu
Obrazul tău catifelat şi moale
Părul meu negru răsfirat de vȃnt
Soarele spre zenit urcȃnd agale
Glasul tău şoptit, ca un legămȃnt
Marea plină de alge şi meduze
Strigăte de copii, baloane, zmei,
Grăuntele de sare de pe buze
Ochii tăi adȃnciţi în ochii mei
Trupurile noastre pierdute-n mare
Apa ce te îmbie-a o gusta
Pielea ta brună cu miros de soare
Palma mea cuprinsă în palma ta
O îngheţată de căpşuni şi mure
Pofta de viaţă strȃnsă-n rȃsul tău
Un coşulet cu fructe de pădure
Surȃsul meu lȃngă surȃsul tău
Liniştea ce se-aşterne peste lume
Rochiţa mea albastră din tafta
Floricelele roşii, fără nume,
Tȃmpla mea sprijinită de a ta
Soarele adormind uşor în mare
Luna luȃndu-şi locul sus pe cer
Ochii tăi strălucind cu-nfrigurare
Fericire, ce-aş putea să-ţi mai cer?
Adina Ihora
Bucureşti, 19 martie 2016

La dans cu toamna

M-a invitat toamna la dans într-o seară,
Copacii cu frunze aurii cântau la vioară
Și n-am putut refuza o așa minunată.
Cânta despre iubiri, melodia mea preferată!
M-a invitat toamna la vals într-o noapte,
Obraz pe obraz ținându-mă aproape,
Pe adieri de vânt îmi șoptea liniștit:
"- Îmi place de tine, te-aș lua de iubit."
Ce dans minunat dansam amândoi!
Doi pași înainte și unu-napoi...
Pluteam ca fluturii albaștri, visam trandafiri,
Era valsul toamnei plin de amintiri !
M-a invitat toamna la dans... ce plăcere!
Ne-mbrățișam amândoi pân' la durere
Și norii dansau împreună cu noi!
Eram peste tot și în toate doar doi!
M-a invitat toamna la dans și un ceai,
Eram foarte răcit, aveam guturai!
Dar n-am putut să refuz o asemenea Doamnă!
- Sunteți liberă și mâine seară, frumoasă Toamnă?!


Vasile Coman